Muchia Mare din peretele Laita

photo: Silvia, Cata, Adi

sambata 31-iulie-2010

Silvia, Cata si cu mine ne reunim la ref.Caltun putin inainte de ora 11.00. Vremea e super, doar adie usor vantul. Scame de nori se agata lenese de creste. Trafic obisnuit pe poteca crestei principale a Fagarasului...

Coboram spre marele perete care ma margineste spre est Valea Laita, tinta e traseul Muchia Mare.

Desi probabil jos in vale canicula indeamna la lene, aici vantul e subtire.
Coboram aruncand priviri dese spre perete, cautand linia ideala...

O capra neagra tasneste dintre bolovani, o urmaresc cu privirea, in nici 20sec e tocmai jos pe firul vaii,
 sunt invidios...

Intrarea in traseu e destul de clara, un pilier puternic care urca si se pierde in ceata.
Muchia Mare 5A(6a,A1) 7lungimi...

La baza stanca are portiuni ude iar sistul in astfel de conditii este foarte alunecos datorita lichenilor care il acopera. Cata merge cap urmat de Silvia si eu la urma.

Primele lungimi sunt faine, fara sa fie dificile, pitoanele destul de bune, stanca e solida, contrar asteptarilor.

Silvia si Cata merg cap schimbat, eu ca de obicei sunt la inceput de sezon la catarat.

Ne simtim tare bine sa fim aici, desi vantul se inteteste si e frig de-a binelea. Avem polare pe sub hanorace, caciula, manusile lipsesc.

Povestim despre ultimele nostre ispravi, mai ales coechipierii mei, despre Peuterey.

Si despre planuri de viitor, aici si in alti munti.

Lungimea cea mai grea are un pas intr-o fisura verticala 7- cred, in lungimea 6.

Na da pe unde? Tot la deal...

Pe masura ce urcam intram tot mai bine in ritm, iar traseul ne ofera tot felul de surprize placute prin peisaj si morfologia foarte variata.

No comment...

Se aduna tot mai multi nori si vantul e din ce in ce mai taios, oricum spre ca n-o sa ploua.

spre iesire

Ultimul hop,

Silvia pe custura inainte de pasul final

On the edge...

Exit

Super tura!

Echipa,

Silvia si Cata raman la Caltun, eu trebuie sa ma intorc la Sibiu, asa ca mai intind de foame pana acasa...