19 august 2010

Filmul cu ascensiunea Muchia Mare din Laita, Fagaras

Preluat de pe:
Jurnalul de weekend Silvia si Cata
Filmat de Silvia, Cata, Adi
Montat de Cata
Alpinisti: Silvia, Cata si Adi

Enjoy!


10 august 2010

Coltii Morarului Bucegi

Sambata 1-august, zi de we clasic. Trezirea la ora 3,30...dimineata, afara tuna si fulgera.
Ploaie torentiala pana la Brasov. La intrarea in oras artera e inundata. Cel putin pentru moment ploaia s-a oprit.
Sunt 100% convins ca in cateva ore o sa fim uzi leoarca, undeva in apropiere de Coltii Morarului.
Plecam de la Busteni, caminul alpin in jur de 8,00, suntem 3 echipe. Nusu, eu si cursantii de la AGMR.
El Condor pasa...ma rog acvila,
De pe valea Cerbului facem dreapta pe Brana Mare si apoi de pe creasta Morarului, traversam matematic toate acele Morarului.
Flori de colt:
Avem mare noroc cu vremea, nici un strop de ploaie
Se bulucesc norii dinspre Ardeal, spre est e senin sticla.
Ac dupa ac, ne bucuram de o escalada usoara, dar pe un teren spectaculos si expus.

Pana la urma pasajele de iarba sunt cele mai dubioase...un piolet ar fi prins bine pe alocuri, poate la iarna:)


Capre negre la lucru...


Cel mai inaltu punct din tara: turnul TV Costila.

Iesirea din traseu, de aici pe pasune spre vf.Omu.
A fost frumos...
Scurta pauza la cab.Omu, mancam o ciorba pe cinste, apoi coboram pe valea Morarului, pe marcaj pet albastru pana aproape de padure :(.
Apele au spalat mare parte din vale dar peturile aruncate de turisti sau altii sunt stridente in peisajul salbatic al vaii Morarului...
Multumesc prieteni pentru o tura pe cinste de dimineata pana seara:) !
Eu imi continui drumul inapoi spre Sibiu...


2 august 2010

Muchia Mare din peretele Laita

photo: Silvia, Cata, Adi
sambata 31-iulie-2010
Silvia, Cata si cu mine ne reunim la ref.Caltun putin inainte de ora 11.00. Vremea e super, doar adie usor vantul. Scame de nori se agata lenese de creste. Trafic obisnuit pe poteca crestei principale a Fagarasului...
Coboram spre marele perete care ma margineste spre est Valea Laita, tinta e traseul Muchia Mare.
Desi probabil jos in vale canicula indeamna la lene, aici vantul e subtire.
Coboram aruncand priviri dese spre perete, cautand linia ideala...
O capra neagra tasneste dintre bolovani, o urmaresc cu privirea, in nici 20sec e tocmai jos pe firul vaii,
 sunt invidios...
Intrarea in traseu e destul de clara, un pilier puternic care urca si se pierde in ceata.
Muchia Mare 5A(6a,A1) 7lungimi...
La baza stanca are portiuni ude iar sistul in astfel de conditii este foarte alunecos datorita lichenilor care il acopera. Cata merge cap urmat de Silvia si eu la urma.
Primele lungimi sunt faine, fara sa fie dificile, pitoanele destul de bune, stanca e solida, contrar asteptarilor.
Silvia si Cata merg cap schimbat, eu ca de obicei sunt la inceput de sezon la catarat.
Ne simtim tare bine sa fim aici, desi vantul se inteteste si e frig de-a binelea. Avem polare pe sub hanorace, caciula, manusile lipsesc.
Povestim despre ultimele nostre ispravi, mai ales coechipierii mei, despre Peuterey.
Si despre planuri de viitor, aici si in alti munti.
Lungimea cea mai grea are un pas intr-o fisura verticala 7- cred, in lungimea 6.
Na da pe unde? Tot la deal...
Pe masura ce urcam intram tot mai bine in ritm, iar traseul ne ofera tot felul de surprize placute prin peisaj si morfologia foarte variata.
No comment...
Se aduna tot mai multi nori si vantul e din ce in ce mai taios, oricum spre ca n-o sa ploua.


spre iesire
Ultimul hop,

Silvia pe custura inainte de pasul final
On the edge...

Exit

Super tura!
Echipa,
Silvia si Cata raman la Caltun, eu trebuie sa ma intorc la Sibiu, asa ca mai intind de foame pana acasa...