20 iulie 2010

Aventura, simulacru sau real?!

...
Aventura, ca si termen s-a dizolvat in marketing.
Nu ca si esenta, dar exista un efort urias in a convinge ca aventura inseamna distractie maxima cu 99% siguranta.

Realitatea e in acel 1% procent care aduna de fapt toata substanta.

Cuvintul este golit de continut si uzat. Nu ma intereseaza sa ating esenta filosofica a termenilor ci doar incerc sa restaurez macar pentru mine sensul.

Pentru ca aventura defineste spatiul pe care ni l-am ales. E destul loc pentru alpinism, freeride, ski alpinism, trail-running, moutain-biking etc.
Tot aici apare fractura intre hobby si stil de viata.
Odata ales acest stil de viata, el insumeaza atat entuziasm, bucurie, speranta efort cat si suferinta, durere, frica si uneori chiar moarte. Iar norocul are un rol cu atat mai mare, cu cat riscul pe care il calculezi isi pierde de multe ori matematica si ajunge aproape in suprareal.

Mai departe apare fractura intre conventional, normal si dorinta de a te exprima asa cum esti.
Ce ar fi fost umanitatea daca toti ar fi mers pe acelasi drum?
Messner spunea la un moment dat ca "fiecare tel atins insemna un vis disparut". 
Trebuie sa crezi in ele, devin astfel motorul tau, fiecare inseamnand o redefinire a universului propriu.

...Te trezesti intr-o buna zi plin de vise. Nu te mai multumesti cu tine si incepi sa-ti cauti un inteles.
Si cauti acolo unde "inutilul" se impleteste cu nebunia, si incepi sa te simti bine...
Ce insemna succesul si esecul in noul context? Nimic, exista doar invinsii din cotidian si ceilalti.

Pentru ca nu poza de varf, cu sigla sponsorului pe jumatate de fotografie e cea care defineste experienta ci toate intamplarile, bucuriile, temerile si durerile care te intregesc ca si om.

Lumea moderna vrea ca totul sa poata fi prescris si produs, repetat de cate ori e nevoie, adica simulat, iar ceea ce rezida e o copie asemanatoare a realitatii, un simulacru de viata. Ceea ce iese din aceste tipare e ori ilegal ori anormal.
Consider aventura o forma de rebeliune impotriva simulacrului. Si singura forma de a-ti castiga libertatea. In lumea moderna dusmanul e somnul spiritului si inertia.

Poate vorbind prea general despre aventura putem uita ca experienta, intamplarea in sine e cea care pune pana la urma pecetea: aventura sau simulacru?!
Iar daca vorbim de cei care au ales sa-si caute limitele:
Ei sunt "calatorii" celeilalte parti, s-au nascut cu aventura in singe, acum le fierbe in vine...desi miine pot fi doar o amintire.
Isi cauta un inteles pe cele mai izolate pante, acolo unde zapada e mai nestatornica decit capriciile unei amante, pe turnurile de stinca, in locuri rar vizitate de ceilalti.
S-au nascut cu un inteles pe care il redescopera cu fiecare intimplare care impinge posibilul mai departe.
Iar din toate aceste intimplari, care-si pierd ratiunea intr-o oricare alta logica, ramin doar amintiri... si ceva cicatrici.

Atunci...
In mijlocul acelui univers incremenit in gheata rasturnat la verticala, cu formele bizare pe care vintul le construieste in zapada, cind singurul gind e la pasul urmator simti ca traiesti cu adevarat. In haosul pe care verticala il suprapune deasupra ta doua inimi bat accelerat, doua minti scormonesc dupa o solutie care sa-i conduca la siguranta. Scrisnet de coltari, zapada alunecind haotic la vale si tu oprindu-te citiva metri mai jos de coechipierul tau care se uita la singurul piton care va desparte si care a tinut...
 ...Vintul turbat zgiltiie peretii cortului, toate oasele te dor de oboseala, astepti dimineata incercind sa atipesti dar nu faci decit sa numeri orele... ce poate fi mai absurd? Plamanii gem dupa aer, simti cum moartea iti da tarcoale si mai mult decat frica pentru tine e teama ca vei ramane singur, ca cel cu care ti-ai legat destinul va renunta la lupta. Iar uneori dimineata aduce izbavire, alteori doar suferinta.
Uneori noi, dar nu intotdeauna, suntem cei care alegem.
Nimic nu se uita,
Cicatricile isi striga intamplarea si toate dau conturul sufletului desenandu-te asa cum esti.
Noi ne-am castigat sansa de a lupta in continuare pentru viata in real si nu in simulacru...


6 comentarii:

Silvique_ms spunea...

Foarte frumos scris.... :)

Gorky spunea...

Mai trebe sa recitesc de cateva ori si sa ma gandesc mult la ce scrii aici. A trebuit sa iau si DEX-u sa vad ce inseamna simulacru :), deci mai invat si eu cate ceva. Oricum, foarte bine venit acest articol ... am facut FWD si la sotia :)

Mircea Ordean spunea...

Totuşi, a contribuit şi altceva decît ce se vede la această furie? Altminteri ar fi uman...

Adrian Valean spunea...

furie, hmm e mult prea mult spus, mai degraba lehamite...in rest cam tot ce se intampla a contribuit, in timp:)

Calin.Crainic spunea...

fain...

Mihaela C. spunea...

Excelent, foarte fain :)... cu vremea asta chiar ma gandeam si eu la toate astea, deci e binevenit.
Desi nu te stiam asa filosof :D.